L-am cunoscut pe Liviu Petrina in primele luni de dupa revolutie, era in compania unor romani, printre ei poetul Ioan Alexandru, dornici sa imprime in politica romaneasca trairea crestineasca si credinta in Dumnezeu a Neamului nostru. Devenise o voce deranjanta pentru noua putere din CPUN, in plus reprezenta un partid ce se dorea eliminat cat de repede din viata politica. Asa a devenit Liviu Petrina marele „securist” al tarii, omul de care, se cerea, chiar de catre cei mai respectati reprezentanti ai societatii civile din acea vreme, o delimitare totala. Unii, desigur, au facut-o, dar nu cei tari si drepti.
Astazi Liviu Petrina si-a primit dreptatea, e drept cam tarziu si doar moral, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat o sentinta prin care condamna statul roman (5000 euro daune morale) si justitia sa pentru favorizarea minciunei si inselaciunii folosita in acuzatiile impotriva lui de catre doi cunoscuti jurnalisti (identificati acum doar cu initialele C.I. si M.D.) de la Academia Catavencu.
Decizia CEDO ar trebui sa incite detractorii lui Liviu Petrina sa-i ceara iertare pentru ca i-au distrus o parte din viata, nicidecum sa trimita stirea in derizoriu. Liviu Petrina nu a fost „albit” de CEDO, asa cum titreaza anumite jurnale, el a fost readus la statutul de om integru si cinstit pe care din totdeauna l-a avut.
Liviu Petrina a invins pentru ca a crezut in Dumnezeu, in el insusi si in adevar, victoria lui este victoria adevarului in fata minciunei si primul pas, vreau sa cred, din drumul ce trebuie parcurs pentru incetarea razboiului romano-roman
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu