miercuri, 25 februarie 2009

Ne vom uni vreodata!?

Auzim adesea, de la jurnalisti, comentatori, politicieni si chiar de la oamenii de rand printre care ma numar si eu, cum ca noi romanii din strainatate am fi divizati, incapabili de a fi solidari cu o cauza, tacuti atunci cand este nevoie sa ne facem auziti si as putea continua si cu alte caracterizari de acest fel.

Eu as spune mai degraba ca suntem dezorganizati. Nici nu e de mirare pentru o comunitate tratata prin divizare si izolare pana in 89 si cu indiferenta si aroganta din 89 incoace.

Aici este buba, aici va trebui ca cineva responsabil din statul roman, alaturi de reprezentanti ai diasporei, sa-si dirijeze atentia pentru a repara ceea ce mai poate fi inca reparat.

Sunt, pur si simplu, uimit de neglijenta, mai bine zis de nepasarea autoritatilor romane! Sa nu se gaseasca printre ei cineva cu o viziune spre viitor, cineva care sa realizeze ca in conditiile lumii de astazi, cand romanii si-au castigat libertatea de miscare si frontierele dispar, situatii ca acestea pe care le traiesc romanii din Italia acum, vor mai fi, din pacate, si in viitor. Oare nu e mai bine sa le prevenim decat sa le carpim!?

Cu riscul de a ma repeta insist ca statul roman sa investeasca in oameni, adica in romani, cei care cunosc, pot face diferente, pot compara si pot deveni acele voci puternice de care Romania are nevoie in orice situatie. Pentru ca, stim bine, noi suntem primii interesati sa castigam respectul comunitatilor in care traim iar castigandu-l el se va resfrange si la tara din care provenim.

Organizarea bine gandita si sprijinita de statul roman a comunitatilor romanesti din strainatate este pasul necesar pentru refacerea unitatii noastre. Voi comenta pe aceasta tema curand.

P.S. Intr-o postare anterioara spuneam ca este nevoie sa-i avem printre noi, cat mai des posibil, pe alesii diasporei, dar iata ca aflam, chiar astazi, ca bugetul celor doua camere nu le va permite decat vizite periodice, odata pe sesiune in cazul Americii si o data pe luna in cazul Europei. Dar mai bine cititi AICI. Masura total nejustificata si nepotrivita! Ma astept ca alesii nostri sa se manifeste de indata si sa nu accepte propunerea, mai mult decat derizorie.

4 comentarii:

Flavius Ţerbea spunea...

CHiar crezi ca ne vom "uni" vreodata?!

In colt de lume spunea...

Nu stiu dar cum speranta moare ultima mai astept. Pana atunci ti-am puns un link catre blogul tau :)

Anonim spunea...

Ziua buna...
Dar noi, românii, ca naţie, oriunde am fi am fost vreodata, si cind si cum, uniti?
Cred ca nu ne sta asta in fire...
Cele bune!

In colt de lume spunea...

Celor doi Flavius,

Eu am ramas cu amintirile mele din tinerete si studentie. Imi amintesc ca cel care se scula primul dimineata (eram in camin)era cel mai elegant in ziua respectiva, el isi alegea hainele cele mai bune pe care le aveam noi toti. Ne simteam aproape unul de altul, ne ajutam reciproc, saream in ajutorul unuia sau altuia atunci cand era in nevoie, ce mai, nu numai simteam, eram de-a dreptul uniti. Si as putea sa va dau si alte numeroase exemple cat se poate de profunde

Nu stiu ce s-a intamplat intre timp cu neamul meu (matter of saying, pentru ca stiu) dar ceea ce vad si aud acum cand informatia circula foarte rapid ma intristeaza.

Dar inchei totusi intr-o nota optimista, iata ca acum suntem 3 interesati in unire, ieri eram, sa zicem, doar eu :)