Inteleg frustrarea pe care o simt romanii din Italia. Nu este usor sa fi tinta atacurilor repetate ale politicienilor extremisti, a mass mediei, si, nu in ultimul rand, al oamenilor de rand din acea tara, pentru niste fapte savarsite de niste infractori de ultima speta, proveniti, e drept, dintre noi.
Indignarea romanilor majoritari, si nu numai ai celor din Italia, este inteleasa, sunt sigur, de cei care judeca drept, dar iesirea din impas nu poate fi facuta decat prin noi insine.
E nevoie, mai mult ca niciodata, de unitate, e nevoie, mai mult ca oricand, sa fim solidari unul cu celalalt, e nevoie sa ne grupam si sa ne facem cunoscuta pozitia, e nevoie sa condamnam cu tarie actele nedemne ale conationalilor nostri, e nevoie sa nu ne ascundem limba si sa vorbim romaneste pe strada, e nevoie sa demonstram toate acestea cu bun simt si fara aroganta, e nevoie sa ne oprim din lamentare, e nevoie sa nu mai aruncam vina pe istorie.
E nevoie ca statul roman sa inteleaga ca doar invenstind in români va reusi sa-si faca un nume in lume si sa renunte la asa zisele „branduri” de tara, niste petice sau band-aid-uri (scuze, dar zau ca nu mai stiu cum le zice pe romaneste) aplicate pe niste bube aflate continuu in plina eruptie.
E nevoie ca noii alesi ai diasporei sa se afle mereu in mijlocul comunitatilor romanesti din strainatate, prezenta lor poate insemna enorm de mult in aceste momente. E nevoie ca inaltii demnitari ai statului, de la presedinte pana la ministrul de externe, sa se pronunte cu fermitate si sa-si manifeste solidaritatea cu romanii din strainatate.
Si e nevoie sa ne reamintim ca suntem cu totii români. Si la bine si la rau!
Indignarea romanilor majoritari, si nu numai ai celor din Italia, este inteleasa, sunt sigur, de cei care judeca drept, dar iesirea din impas nu poate fi facuta decat prin noi insine.
E nevoie, mai mult ca niciodata, de unitate, e nevoie, mai mult ca oricand, sa fim solidari unul cu celalalt, e nevoie sa ne grupam si sa ne facem cunoscuta pozitia, e nevoie sa condamnam cu tarie actele nedemne ale conationalilor nostri, e nevoie sa nu ne ascundem limba si sa vorbim romaneste pe strada, e nevoie sa demonstram toate acestea cu bun simt si fara aroganta, e nevoie sa ne oprim din lamentare, e nevoie sa nu mai aruncam vina pe istorie.
E nevoie ca statul roman sa inteleaga ca doar invenstind in români va reusi sa-si faca un nume in lume si sa renunte la asa zisele „branduri” de tara, niste petice sau band-aid-uri (scuze, dar zau ca nu mai stiu cum le zice pe romaneste) aplicate pe niste bube aflate continuu in plina eruptie.
E nevoie ca noii alesi ai diasporei sa se afle mereu in mijlocul comunitatilor romanesti din strainatate, prezenta lor poate insemna enorm de mult in aceste momente. E nevoie ca inaltii demnitari ai statului, de la presedinte pana la ministrul de externe, sa se pronunte cu fermitate si sa-si manifeste solidaritatea cu romanii din strainatate.
Si e nevoie sa ne reamintim ca suntem cu totii români. Si la bine si la rau!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu