Doamnelor şi domnilor colegi,
Acaparaţi de problemele politicii sau politicianismului nostru cotidian, într-o perioadă, e drept, tensionată şi complicată, uităm de multe ori că mai există o categorie de români, extrem de importantă, şi pe care suntem chemaţi să o reprezentăm aici. Este vorba despre românii din jurul statului român, despre care istoricul Nicolae Iorga spunea că este „înconjurat de români”.
Vin în faţa dumneavoastră cu două probleme.
Prima chestiune ţine de problema drepturilor religioase ale românilor din Nord Estul Serbiei, regiunea Timoc, mai exact de situaţia Protopopiatului Ortodox Roman Dacia Ripensis. Această instituţie este în continuare agresată de autorităţile sârbe. Fundaţia Bisericii Ortodoxe Române din Mălainiţa a fost sfinţită la 8 martie 2008 şi se află, canonic, în subordinea Patriarhiei Române. La 21 ianuarie 2009 o decizie a Primăriei Negotin (de care aparţine localitatea Mălainiţa) a întrerupt lucrările, cerând demolarea construcţiei în termen de 15 zile. Prietenii noştri sârbi invocă probleme de procedură, pe când noi ştim, la fel ca şi autorităţile sârbe, că problema este una politică.
Este nu numai regretabil, dar este în primul rând condamnabil că românii ortodocşi din Serbia de Nord Est se mai confruntă cu astfel de probleme în secolul XXI. În condiţiile în care minoritatea sârba din România se bucură, în mod firesc, de drepturi şi privilegii la cele mai înalte standarde europene, românii timoceni se confruntă în Serbia cu probleme aparţinând mai mult mentalităţilor medievale, specifice unui stat teocratic, nu unui stat laic, modern, în care separaţia dintre stat şi biserică există şi funcţionează.
România a acordat şi acordă ajutor Serbiei atât în procesul de procesul de integrare europeană, cât şi in relaţiile regionale. Şi cu ce suntem răsplătiţi? Ameninţări cu demolarea lăcaşelor de cult şi presiuni la adresa preoţilor români!
In concluzie, fac un apel la înţelepciune şi prudenţă. Va trebui ca, pe viitor, România şi Serbia să îşi construiască un destin european comun, să identificăm împreună elementele care ne unesc şi să le soluţionăm pe cele care ne despart.
A doua problemă se referă la românii din Basarabia, cea mai mare comunitate românească din afara frontierelor statului nostru. După cum ştiţi, pe 5 aprilie a.c., vor avea loc alegeri parlamentare în R. Moldova. Despre ce se întâmplă acolo nu ştim aproape nimic, noi, românii din dreapta Prutului, inclusiv politicienii. Dar nici românii din stânga Prutului nu ştiu nimic despre ce gândim, ce spunem sau ce credem noi despre dânşii.
Mediatic vorbind, suntem izolaţi şi aproape străini unii de ceilalţi.
Nu există la televiziunile din România, decât în regim de excepţie, ştiri despre R. Moldova, care este invocată, eventual, când preşedintele Voronin mai lansează o serie de atacuri contra Bucureştiului sau vreun cuplu sinistru de genul Gorbunov/ Grebenov se nimereşte într-un caz precum cel de la Braşov.
Stimaţi colegi, pentru miza pe care o reprezintă R. Moldova pentru noi, românii, asta este mult prea puţin. În condiţiile în care TVR 1 a fost scos de pe frecvenţa naţională (II) din R. Moldova, informarea celor din stânga Prutului despre noi este şi ea foarte defectuoasa.
În aceste condiţii, mai ales în contextul alegerilor decisive din stânga Prutului, solicit ca Senatul României să propună conducerii TVR-ului să urgenteze punerea pe post a unei emisiuni săptămânale dedicată românilor din R. Moldova. Propun, în acest context, ca, în termenul cel mai scurt, Comisiile pentru politică externă şi pentru cultură, arte şi mass media ale celor două Camere să-i audieze pe preşedintele director general al TVR şi pe ministrul Culturii, Cultelor şi patrimoniului naţional în legătură cu acest proiect.
Menţionez că proiectul emisiunii există, el aşteptând doar decizia finală si, pe cale de consecinta, implementarea acestuia. Considerăm imperios necesar ca această emisiune să fie lansată înainte de data alegerilor din 5 aprilie.
Prin urmare, vă propun să vă alăturaţi iniţiativei mele şi vă cer sprijinul în acest demers.
Vă mulţumesc!
02.03.09
* Dl Viorel Badea este senator in Colegiul Europa-Asia
n.m. Pana in prezent, cel mai activ reprezentant al diasporei din Parlamentul Romaniei
Vin în faţa dumneavoastră cu două probleme.
Prima chestiune ţine de problema drepturilor religioase ale românilor din Nord Estul Serbiei, regiunea Timoc, mai exact de situaţia Protopopiatului Ortodox Roman Dacia Ripensis. Această instituţie este în continuare agresată de autorităţile sârbe. Fundaţia Bisericii Ortodoxe Române din Mălainiţa a fost sfinţită la 8 martie 2008 şi se află, canonic, în subordinea Patriarhiei Române. La 21 ianuarie 2009 o decizie a Primăriei Negotin (de care aparţine localitatea Mălainiţa) a întrerupt lucrările, cerând demolarea construcţiei în termen de 15 zile. Prietenii noştri sârbi invocă probleme de procedură, pe când noi ştim, la fel ca şi autorităţile sârbe, că problema este una politică.
Este nu numai regretabil, dar este în primul rând condamnabil că românii ortodocşi din Serbia de Nord Est se mai confruntă cu astfel de probleme în secolul XXI. În condiţiile în care minoritatea sârba din România se bucură, în mod firesc, de drepturi şi privilegii la cele mai înalte standarde europene, românii timoceni se confruntă în Serbia cu probleme aparţinând mai mult mentalităţilor medievale, specifice unui stat teocratic, nu unui stat laic, modern, în care separaţia dintre stat şi biserică există şi funcţionează.
România a acordat şi acordă ajutor Serbiei atât în procesul de procesul de integrare europeană, cât şi in relaţiile regionale. Şi cu ce suntem răsplătiţi? Ameninţări cu demolarea lăcaşelor de cult şi presiuni la adresa preoţilor români!
In concluzie, fac un apel la înţelepciune şi prudenţă. Va trebui ca, pe viitor, România şi Serbia să îşi construiască un destin european comun, să identificăm împreună elementele care ne unesc şi să le soluţionăm pe cele care ne despart.
A doua problemă se referă la românii din Basarabia, cea mai mare comunitate românească din afara frontierelor statului nostru. După cum ştiţi, pe 5 aprilie a.c., vor avea loc alegeri parlamentare în R. Moldova. Despre ce se întâmplă acolo nu ştim aproape nimic, noi, românii din dreapta Prutului, inclusiv politicienii. Dar nici românii din stânga Prutului nu ştiu nimic despre ce gândim, ce spunem sau ce credem noi despre dânşii.
Mediatic vorbind, suntem izolaţi şi aproape străini unii de ceilalţi.
Nu există la televiziunile din România, decât în regim de excepţie, ştiri despre R. Moldova, care este invocată, eventual, când preşedintele Voronin mai lansează o serie de atacuri contra Bucureştiului sau vreun cuplu sinistru de genul Gorbunov/ Grebenov se nimereşte într-un caz precum cel de la Braşov.
Stimaţi colegi, pentru miza pe care o reprezintă R. Moldova pentru noi, românii, asta este mult prea puţin. În condiţiile în care TVR 1 a fost scos de pe frecvenţa naţională (II) din R. Moldova, informarea celor din stânga Prutului despre noi este şi ea foarte defectuoasa.
În aceste condiţii, mai ales în contextul alegerilor decisive din stânga Prutului, solicit ca Senatul României să propună conducerii TVR-ului să urgenteze punerea pe post a unei emisiuni săptămânale dedicată românilor din R. Moldova. Propun, în acest context, ca, în termenul cel mai scurt, Comisiile pentru politică externă şi pentru cultură, arte şi mass media ale celor două Camere să-i audieze pe preşedintele director general al TVR şi pe ministrul Culturii, Cultelor şi patrimoniului naţional în legătură cu acest proiect.
Menţionez că proiectul emisiunii există, el aşteptând doar decizia finală si, pe cale de consecinta, implementarea acestuia. Considerăm imperios necesar ca această emisiune să fie lansată înainte de data alegerilor din 5 aprilie.
Prin urmare, vă propun să vă alăturaţi iniţiativei mele şi vă cer sprijinul în acest demers.
Vă mulţumesc!
02.03.09
* Dl Viorel Badea este senator in Colegiul Europa-Asia
n.m. Pana in prezent, cel mai activ reprezentant al diasporei din Parlamentul Romaniei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu