Timisoara, 12 aprilie 1990
„Cred ca pot sa spun cu toata taria ca ma consider un om fericit pentru ca am avut norocul sa traiesc destul pentru a vedea istoria reintrand in matca si ca mi s-a acordat cea mai mare demnitate, aceea de a-mi sluji tara. Pe langa asta, toate celelalte neplaceri, infrangeri, dezamagiri, le consider balbaieli ale unei lumi pe cale de primenire. O lume pe cale sa-si vindece ranile si sa-si construiasca sau sa-si reconstruiasca o morala. Optimismul meu robust ma face sa cred astfel. La sfarsit de decembrie '99, va invit sa credeti in fericire", scria Ion Ratiu - cel mai bun presedinte pe care Romania nu l-a avut niciodata - in felicitarea, devenita in timp testament, adresata prietenilor sai cu putin timp inainte de a trece la cele vesnice.
Sa-i aprindem astazi o lumanare si sa ne rugam pentru sufletul lui. Dumnezeu sa-l odihneasca!
2 comentarii:
Un Presedinte pe care Romania nu l-a acceptat...si nu l-a avut.Uitati-va si cantariti bine calitatea oamenilor politici de azi, incepeti cu tzapul tartorilor de la CXotroceni.
Daca astazi in conditiile in care dupa 20 de ani de la lovitura de stat din '89, romanii nu pot mai mult...cine e de vina?
Noi cei din afar sau ei cei din interiorul clinicii numita Romania?
Ratiu era prea sofisticat pentru mentalitatea inca primitiva a majoritatii ....I-am fost aproape atunci in 90....simteam insa ca nu se va putea impune, visam doar la o minune care..evident, nu s-a concretizat.Doar 4 % l-au votat atunci si sunt convins ca daca ar candida din nou n-ar depasi 10%..procente care reprezinta de fapt populatia activa si destupata mental din interiorul granitelor tarii romanesti.
Injurat, batjocorit , agresat fizic de cei care azi impart puterea si cascavalul in Romania lui Traian cel Groaznic.
Nimerită această aducere aminte acum... Cu atît mai mult cu cît aproape nu sunt voci, acasa!, care să mai încerce acest exercitiu nobil...
Toate cele bune!
Trimiteți un comentariu