marți, 30 septembrie 2008

Paternitatea legii 35

Am asteptat sa vad ziua in care emigratia romaneasca va fi luata in consideratie de catre legiuitorii romani si sa traiesc momentul in care votul meu va merge catre un confrate care imi intelege conditia mea de roman traitor pe meleaguri straine.

Si iata ca, multumita legii 35 din 2008, acest lucru este de acum posibil. Pe 30 noiembrie imi voi da votul celui pe care il consider capabil sa ma reprezinte, celui care, prin programul sau electoral, ma va convinge ca este cel pe care trebuie sa-l votez.

Nu discut acum despre calitatile sau defectele acestei legi, ma voi incumeta sa o fac mai incolo, doresc doar sa salut existenta ei.

Si pentru ca anumite persoane din tara si din diaspora (termen folosit de oficialitatile romane pentru a ne defini) incearca sa-si insuseasca paternitatea acestei legi (circumscriptia speciala electorala nr 43 pentru diaspora) cat si infiintarea -in cadrul guvernului- functiei de "inalt reprezentant al romanilor din strainatate", imi fac datoria de onoare si depun marturie ca initiatorul si promotorul acestui demers se numeste Mircea Popescu, roman american din California.

Multumiri si felicitari Mircea!

duminică, 28 septembrie 2008

Toamna alegerilor!

Toamna canadiana este, cred, cea mai frumoasa perioada a anului, natura se exprima prin culori magnifice iar temperaturile cresc la nivelul verii. Aceasta „vara indiana”, cum este ea numita de localnici, ne impinge sa ne gasim tot felul de ocupatii in afara caminului si chiar daca perioada coincide cu reluarea slujbelor (nu mai e cazul celui care scrie :-)) ii vezi si ii simti pe oameni cum isi manifesta placerea de a trai si cum se bucura de viata.



Sa fie oare astea motivele pentru care primul ministru canadian, dl Stephen Harper, sa fi declansat alegeri pe 14 octombrie!? In mintea mea imi zic ca asa o fi din moment ce nu am vazut, vreundeva, nemultumiri serioase, tulburari, iesiri in strada, greve, nici macar o criza, de orice marime ar fi fost ea, ba mai mult chiar, culmea, primul ministru nici macar nu este la sfarsit de mandat!!! Toata lumea pare linistita, sondajele indica ca nimic nu se va schimba, ca primul ministru isi va relua scaunul, iar noi, vrem nu vrem, reintram in obisnuintele noastre asteptand iarna si recesiunea economica mondiala pe care ne-o anunta specialistii vremii.

Ma veti intreba, ei bine, si?, ce-i cu asta!?, sunt doar lucruri de toata lumea stiute! Stati totusi putin, poate chiar ma veti ajuta!. Iata despre ce e vorba. In „colegiul” in care eu votez, intra in lupta electorala patru candidati, doi dintre ei, de departe, cu mari sanse de a ocupa locul din Parlament ( la Senat nu se candideaza, senatorii sunt numiti). Primul, liberal ( aici liberalii sunt numiti „Rosii” si sunt catalogati de stanga), deja membru in legislatura canadiana, fost primar, calitate in care a condus orasul spre bunastare si recunoastere internationala, cetatean de onoare al unui oras din Romania, membru al ordinului „ Great friends of Romania”; al doilea, conservator (numiti „Albastri” si catalogati de dreapta), de aceeasi culoare cu primul ministru actual, fost sef de cabinet al celui mai eficace prim ministru din provincia in care traiesc, promotorul a zeci de actiuni si creatorul puntii le legatura dintre aceasta provincie si Romania. Si ca tabloul sa fie complet, ambii imi sunt prieteni!

Intelegeti, sper, dilema mea! Si atunci, eu, roman canadian, pe care dintre cei doi sa-l votez!?

Si asta, vedeti, ma duce cu gandul la alegerile din noiembrie din Romania pentru care imi doresc, la fel cum va doresc si dumneavoastra, o vreme blanda care sa ne scoata obligatoriu din casa si niste candidati care sa ne puna in aceeasi incurcatura in care ma gasesc eu acum.

Dumnezeu sa ne ajute!

vineri, 26 septembrie 2008

Brandul de tara

Mi-am facut un obicei din a intreba canadienii pe care-i intalnesc daca cunosc sau au intalnit vreodata un roman!? Invariabil, raspunsul este acelasi. Da, am un vecin, am un coleg, am un prieten, am o ruda casatorita cu un/o roman(ca), sunt oameni de treaba, placuti, tenaci in ceea ce fac, etc. Uneori, mi-e dat sa aud pareri mai putin elogioase, de inteles, nu-i asa, ca doar n-om fi noi neam de sfinti!

Asadar, este cat se poate de clar ca, prezenta romanilor in lume, din ce in ce mai vizibila in ultimul timp, a schimbat si inca schimba perceptia bastinasilor despre Romania si despre romani. Constienti sau nu, cu doua sau cu o singura cetatenie, in lupta lor zilnica pentru existenta si pentru castigarea unui loc in societate, ei sunt cei care poarta steagul Romaniei.

Guvernele Romaniei, preocupate din totdeauna de felul in care strainii ne vad si ne percep, au intreprins si intreprind diverse actiuni pentru promovarea in strainatate a imaginii tarii noastre. Creaza albume, brosuri si CD-uri, fac filme si spoturi publicitare, organizeaza expozitii, deschid institute culturale si produc "branduri" [ chiar in acest moment il vad pe noul "Inalt reprezentant pentru romanii din strainatate", dl Petre Roman, lansand in Italia (la doar cateva zile de la numire, asta da eficienta ! :-) campania "Romania. Piacere di conoscerti" si "Piazza di Romani"], lucruri laudabile si utile, zic eu, dar nu intotdeauna cu rezultate pe masura.

Numarandu-ma printre cei care au acumulat o anumita experienta in acest domeniu, mi-as permite sa le sugerez guvernantilor sa-si indrepte atentia catre "românul om" ! El este cel "condamnat" sa-si poarte tara in suflet si tot el este primul care se bucura sau care este afectat de imaginea Romaniei acolo unde traieste. El este, de fapt, brandul de tara!

Si ca sa inchei, tare m-as bucura daca Inaltul reprezentant al romanilor din strainatate (sper ca intelege aceste simtiri) si/sau viitorii reprezentanti ai diasporei in Parlamentul Romaniei vor considera aceasta idee.

Românul Om, le sta la dispozitie!

Roman in lume!

Ii salut pe toti bloggerii si pe cititorii lor si le multumesc ca ma primesc in blogosfera. Le spun sincer ca n-am nici cea mai mica idee daca r(g)andurile mele vor fi sau nu vor fi bagate in seama sau daca ele vor avea sau nu vor avea vreun merit. Dar cand ma gandesc ca si altii inaintea mea si-au pus astfel de intrebari, imi fac curaj si apas pe "send".

Sa fie intr-un ceas bun!